„Memoria satului dobrogean“, un eveniment pentru Centenar

În anul Centenarului Marii Uniri, Muzeul de Artă Populară Constanța, fidel misiunii sale de a promova tradițiile și obiceiurile străvechi, a organizat pe 22 septembrie, în localitatea Vișina, un eveniment cultural care să pună în valoare arhitectura tradițională, dar și specificul etnografic al Dobrogei de Nord.

Evenimentul s-a desfășurat sub forma unui simpozion intitulat sugestiv „Memoria satului dobrogean“, în gospodăria tradițională de la Vișina a constănțencei Bianca Folescu a cărei dragoste pentru tradițiile spațiului dintre Dunăre și Marea Neagră s-a tradus prin achiziționarea unei case vechi, cu tot cu anexe gospodărești, pe care le-a conservat in situ și le-a extins cu o altă locuință promovată în scop turistic, în care fiecare cameră este amenajată în stilul unei etnii din Dobrogea.

Aici, în fiecare dintre cele cinci odăi, dar și pe prispa lungă a casei, meșteri populari din Dobrogea de Nord și-au etalat obiectele tradiționale, unele dintre ele vechi de peste 100 de ani, păstrate și transmise cu respect din generație în generație. Muzica tradițională pe acordurile căreia aproape toți participanții s-au prins în horă, precum și bucatele savuroase specifice fiecărei etnii au reconstituit cu adevărat memoria satului dobrogean.

Meglenoromânii din Cerna au fost reprezentați de ansamblul de dansuri „Altona”, coordonat de Andreia Tanur, iar aromânii, de către profesorul de dansuri tradiționale Dumitru Caimacan Popescu din Sarighiol de Deal. Haholii din Sfântul Gheorghe, prin familia Eduard și Aniela Acsente, au venit la Vișina cu o mulțime de obiecte tradiționale folosite la una dintre cele mai vechi îndeletniciri ale locuitorilor de pe malul Dunării, pescuitul.

Bulgarii au fost reprezentați de Paraschiva Constantin, cu o frumoasă colecție de țesături și piese de costum popular și de ansamblul „Sfitilina” din Vișina, precum și de ansamblul vocal „Asiga” din Lunca.

Din comuna Jurilovca, de care aparține și satul Vișina, nu putea să lipsească, din partea rușilor lipoveni, Valentina Koker și ansamblul vocal pe care îl coordonează, „Nuferii albi” („Belii Lilii”). Lor li s-a alăturat Alexe Mocanu cu obiecte din lemn.

Memoria satului dobrogean Visina

La evenimentul „Memoria satului dobrogean” au fost prezenți și grecii din comuna tulceană Izvoarele, reprezentați de Sinica Ciobanu, cu cusături tradiționale, cărora li s-a alăturat ansamblul „Odiseea” din Tulcea.

Din partea tătarilor a participat Epsen Memet din Constanța, cu broderii și podoabe din mărgele, Geambai Nedin din Tulcea, cu tărtăcuțe pictate și corul de femei Narenler, tot din Tulcea, care a prezentat o colecție de cusături tradiționale vechi și mai noi.

Asociațiile „Tulcea coase ie” (Daniela Popa), „Cusături dobrogene” din Constanța (Eugenia Catargiu) și „Suvenir din Dobrogea” Vișina (Bianca Folescu) au participat cu obiecte brodate manual cu motive tradiționale dobrogene. Tot din Tulcea a fost prezentă la manifestarea culturală de la Vișina și Daniela Jipa, cu broderii și costume populare dobrogene, dar și Gheorghe Toader, cu obiecte din lemn.

„Motivele care au stat la baza alegerii acestui loc minunat, în satul Vișina, se datorează inițiativei private a doamnei Bianca Folescu. Din pasiune, dar și din dragoste pentru satul tradițional, pentru valorile acestuia, sub aspectul arhitecturii, tradițiilor și obiceiurilor, doamna Bianca a părăsit viața comodă de la oraș, a făcut și face sacrificii privind familia, care stă departe de dânsa, la București și Constanța, a venit și s-a apucat de treabă. A cumpărat o casă bulgărească, a reparat-o și conservat-o in situ. Putem spune că această casă păstrează între pereții săi memoria satului dobrogean. Aici vedem viața de zi cu zi a țăranului, cum își organizează gospodăria, casa, anexele. Pe toate acestea, doamna Folescu le trăiește zi de zi”, a declarat directorul Muzeului de Artă Populară Constanța, dr. Maria Magiru.

„Evenimentul «Memoria satului dobrogean», organizat la inițiativa Muzeului de Artă Populară din Constanța, este o continuare a unei colaborări mai vechi cu această instituție de cultură. Ne-am reunit în curtea de la Vișina, în gospodăria tradițională «vie», tocmai pentru a arată cât de frumoasă este Dobrogea, în multitudinea ei culturală, prin meșteșuguri, costume multietnice, muzică și gastronomie”, a mărturisit gazda manifestării, Bianca Folescu, fondatoare a asociației „Suvenir din Dobrogea“.

Arhitectura dobrogeană, în special cea din sudul Dobrogei, constituie una dintre principalele direcții de cercetare ale muzeului constănțean. Mărturie în acest sens stau, pe lângă casa veche strămutată la Mănăstirea Dervent, acolo unde s-au pus bazele unui Muzeu al Satului Dobrogean, studiile publicate în revista de specialitate a instituției de cultură („Arhitectura tradițională din Dobrogea”, cinci numere).

Mai multe imagini de la eveniment găsiți pe pagina de Facebook a Muzeului de Artă Populară Constanța.




coded by nessus