Evenimente- ,,Tradiţii populare” 2014

PRIMĂVARA
  1. ,,Dragobetele, sărbătoarea românească a iubirii”

(17- 24 februarie)

Dragobete- Cap de primăvară este una dintre sărbătorile ce prevesteşte începutul primăverii. Îmbrăcați de sărbătoare, fetele și flăcăii se întâlneau în fața bisericii și plecau să caute prin păduri și lunci, flori de primăvară.Dacă se găseau și fragi infloriți, aceștia erau adunați în buchete și se puneau ulterior în lăutoarea fetelor, timp în care se rosteau cuvintele: „Floride fraga/Din luna lui Faur/La toată lumea sa fiu dragă / Urâciunile să le desparți”.

 

  1. ,,Semnificaţia mărţişorului în tradiţia populară românească”

(24 februarie- 1 martie)

În vechime, pe data de 1 martie, mărţişorul se dăruia înainte de răsăritul soarelui, copiilor şi tinerilor – fete şi băieţi deopotrivă. Legenda spune ca primul mărţişor ar fi fost tors de Baba Dochia, în timp ce urca la munte, cu oile. Format din două fire răsucite, de lână sau de mătase, alb şi negru, mai apoi, alb şi rosu, mărţişorul reprezintă, de fapt, unitatea contrariilor, vara – iarna, cald – frig, lumină – întuneric.

 

  1. ,,Sărbătoarea Paştelui la români”

(7-18 aprilie)

Paştele este cea mai veche şi importantă sărbătoare a creştinătăţii, care a adus omenirii speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice, prin sacrificiul lui Iisus Hristos şi minunea Învierii.

În satul tradițional românesc, praznicul Învierii Domnului este întâmpinat printr-o serie de practici și acte rituale, menite a primeni atât sufletul și trupul omului, cât și casa acestuia. Ouăle încondeiate sunt o mărturie a datinilor, credinţelor şi obiceiurilor pascale, reprezentând un element de cultură spirituală specific românească.

 

  1. ,,Sfântul Gheorghe, purtătorul de biruinţă”

(16-23 aprilie)

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai veneraţi sfinţi din calendarul ortodox, sărbătorit în fiecare an pe 23 aprilie. Dat fiind faptul că începutul sezonului cald coincide în calendarul popular cu debutul sezonului pastoral, Sf. Gheorghe are în cultura populară și atributul de patron al păstorilor, al naturii înverzite şi al vitelor.

Iconografia păstrează imaginea Sfântului Gheorghe călare pe un cal, străpungând cu suliţa un balaur, aceasta reprezentare fiind frecvent întâlnită în satul românesc tradiţional.

 

VARA

  1. ,,Moşii de vară”- Rusaliile

(2-8 iunie)

La 40 de zile după Paşti se sărbătoreşte Ispasul sau Înălţarea Domnului. În această zi se practică ritualuri magice de apărare: sunt culese şi sfinţite plante despre care se crede că au proprietăţi apotropaice (leuştean, alun, paltin); oamenii şi animalele se ating cu ramuri de leuştean; se buciumă la răspântia drumurilor şi pe dealuri; femeile şi fetele se încing peste brâu cu ramuri de leuştean; abundă pomenile pentru morţi; se fac vrăji şi descântece.

 

  1. ,,Sfântul Ilie, patronul verii pastorale”

(14-20 iulie)

Sfântul Ilie, făcătorul de minuni şi aducătorul de ploi, este sărbătorit în data de 20 iulie. Sf. Ilie este celebrat ca un mare făcător de minuni şi aducător de ploi în vreme de secetă. Ca divinitate solară şi meteorologică, Sânt-Ilie provoacă tunete, trăznete, ploi torenţiale şi incendii, leagă şi dezleagă ploile, hotărăşte unde şi când să bată grindina.

 

  1. ,,Sărbătoarea Sfintei Maria la români

(8-15 august)

Creştinii sărbătoresc, la 15 august, Sfânta Marie Mare sau Adormirea Maicii Domnului, care marchează trecerea de la vară la toamnă. Este şi Ziua Marinei, Maica Domnului fiind ocrotitoarea marinarilor.

Fecioara Maria este şi protectoarea tuturor mamelor, a monahilor, dar şi a tututor familiilor creştine. Cultul Fecioarei este foarte răspândit în satele tradiţionale.

TOAMNA

  1. ,,Sf. Dumitru, purtătorul cheilor vremii

(20-26 octombrie)

În credinţa populară, anul este împărţit în vară şi iarnă. Dacă Sfântul Gheorghe încuie iarna şi înfrunzeşte întreaga natură, Sfântul Dumitru desfrunzeşte codrul şi usucă toate plantele. Există credinţa că, în această zi, căldura intră în pământ şi gerul începe a-şi arăta colţii. Sfântul Dumitru este considerat şi patronul păstorilor. Este ziua în care ciobanii află cum va fi iarna.

În Ajunul sărbătorii Sfântului Dimitrie, se aprind focuri, peste care sar copii pentru a fi sănătoşi tot anul. Focul are şi menirea de a alunga fiarele şi de a încălzi morţii.

 

  1. ,,Sf. Andrei, patronul spiritual al Dobrogei şi al oraşului Constanţa”

(24-30 noiembrie)

Sfântul Apostol Andrei a fost primul care a predicat Evanghelia în teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră.

În satul tradiţional, Ajunul Sfântului Andrei este considerat unul dintre acele momente în care bariera dintre văzut şi nevăzut se ridică. “Andreiu’ cap de iarnă” permite interferenţa planurilor malefice cu cele benefice, lucrurile importante din existenţa oamenilor putând fi întoarse de la matca lor firească, de aceea au loc numeroase practici magice de apărare.

IARNA

  1. ,,Sf. Nicolae, protectorul copiilor, pescarilor şi al fetelor fără de zestre “

(1-6 decembrie)

Tradiţia ortodoxă îl plasează pe Sfântul Ierarh Nicolae în secolele III-IV d. Hr., pe vremea împăraţilor Diocliţian şi Maximilian (284-305). Prin viaţa exemplară trăită a devenit mai întâi ierarh şi apoi sfânt. Faptele sale de întrajutorare a celor sărmani au dat naştere legendei lui Moş Nicolae, personaj fictiv care lasă cadouri sau nuieluşe în ghetuţele copiilor în noaptea dinspre 5 spre 6 decembrie.

  1. ,,Sărbătoarea Crăciunului la români”

(15-24 decembrie)

Biserica Ortodoxă sărbătoreşte pe 25 decembrie Naşterea Mântuitorului Iisus Hristos. Naşterea Domnului este anunţată în satul românesc prin colinde, versurile lor având un potenţial magic de protecţie şi regenerare. Prin urmare, ceata de colindători are un rol fundamental în sat în perioada dintre Crăciun şi Bobotează, pentru că aceştia restabilesc armonia şi funcţionează ca agenţi benefici la trecerea dintre ani.

 




coded by nessus