Costumul popular reprezintă cartea de identitate a poporului român. Deși este de o impresionantă unitate în ceea ce privește elementele sale fundamentale (materia primă din care este realizat, croiul, dispunerea ornamentelor și cromatica), portul românesc tradițional cunoaște diferențieri zonale care îi sporesc farmecul. Muzeul de Artă Populară Constanța deține o valoroasă colecție de costume populare, o parte din ea fiind prezentată în expoziția permanentă. Sunt expuse costume de sărbătoare din toate provinciile istorice: Moldova (Suceava, Vrancea), Muntenia (Buzău, Muscel, Teleorman, Argeș), Oltenia (Romanați, Dolj, Olt, Mehedinți), Banat (Timiș, Caraș-Severin), Transilvania (Pădureni, Sibiu, Sălaj, Valea Târnavelor, Arad, Țara Zarandului, Maramureș, Oaș, Bistrița-Năsăud, Cluj) și Dobrogea. O serie de fotografii de mari dimensiuni, amplasate deasupra vitrinelor, din care se poate observa cum se purta costumul de sărbătoare în satul tradițional completează expoziția permanentă.
Dobrogea
Costumul popular tradițional din Dobrogea se individualizează prin cămașa cu platcă, realizată din pânză învărgată pe margini, pe verticală (fie pe întreaga suprafață, fie doar la capete) cu bumbac alb, mai gros sau cu bumbac roșu ori negru. Acest sistem de învărgare la care se adaugă și modul de încheiere al foilor de pânză cu bumbac roșu sau negru („cheițe” realizate cu croșeta) constituie primul sistem ornamental specific al cămășii din sudul Dobrogei.
Catrințele „alese”, numite zonal „pistelci” sau „pestelci”, dau specificitate portului tradițional de femeie din Dobrogea prin cele două chenare verticale care încadrează câmpul central.
Din punct de vedere tipologic portul de femeie se încadrează în categoria costumului cu două catrințe și cu catrință și androc (fustă de lână). În expoziția permanentă a Muzeului de Artă Populară Constanța sunt prezentate ambele variante.
Costumul de femeie din Ostrov (județul Constanța), aflat în expoziție, iese în evidență prin cămașa de sărbătoare „de-a-ntregul”, cu platcă ce are ca motiv central trandafirul („ruja”), încadrat de motive fitomorfe, brodate cu roșu și negru. Motive florale apar și la baza mânecilor, dar și la nivelul umerilor. În locul de încheiere al foilor, pânza este învărgată cu bumbac alb și roșu, la acest sistem de ornamentare adăugându-se „cheițele” cu care s-au îmbinat bucățile de pânză, realizate cu croșeta din bumbac negru. Baza mânecii este decorată cu dantelă albă croșetată și paiete, iar răscroiala de la gât este subliniată de o dantelă croșetată cu bumbac alb și roșu. Cele două catrințe purtate pereche, țesute din lână, se remarcă prin decorul ales cu motive florale mărunte din mijlocul pistelcii și prin motivele geometrice dispuse pe cele două chenare laterale. Ansamblul vestimentar este întregit de maramă fină de borangic învărgată și cu alesături florale.
La costumul de bărbat din Oltina (județul Constanța), cămașa din pânză de bumbac învărgată cu bumbac mai gros, încrețită imediat sub platcă, atât în față cât și în spate, este ornamentată pe piept, pe guler și la baza mânecii cu broderii cu motive geometrice. Pantalonii sunt realizați din lână. Peste cămașă este încins un brâu lung din lână roșie, îndoit pe lungime. Capetele brâului, terminate cu franjuri, sunt decorate cu vărgi și motive geometrice mărunte.
La costumul de femeie din Oltina, prezentat în expoziție, cămașa cu platcă, realizată din pânză de bumbac alb și crem, învărgată la margini, cu bumbac mai gros, are decorul mai discret. Motivele decorative de pe platcă și mâneci sunt realizate cu roșu și negru. „Cheițele” late și roșii cu care sunt îmbinate foile de pânză, precum și dantela cu paiete aplicată la baza mânecii completează sistemul ornamental dând un plus de rafinament cămășii. Peste androcul vișiniu din lână, învărgat pe orizontală, este așezată o pistelcă încrețită în talie, cu fond vișiniu și vărgi verticale negre. Marginile laterale au registrele ornamentate cu motive geometrice alese cu bumbac alb și negru. O maramă de borangic cu alesături la capete completează ansamblul vestimentar.
Costumul de femeie din Dunăreni (județul Constanța) este alcătuit din cămașă, androc, pistelcă și basma neagră, cu ciucuri. Este un costum de femeie bătrână după cum reiese din cromatica sobră a pieselor. Cămașa este realizată din pânză de bumbac învărgată cu bumbac mai gros la margini, iar motivele decorative, dispuse pe platcă, în partea superioară a mânecilor și la baza acestora, sunt realizate cu negru, la fel ca și „cheițele” cu care s-au îmbinat foile de pânză. Androcul din lână neagră nu este decorat, iar pistelca de deasupra, cu chenare foarte înguste, are un fond negru, fiind ornamentată pe aproape întreaga suprafața cu vărgi verticale albe și roșii, de lățimi diferite.
