Colindătorii, vestitori ai Nașterii Pruncului Iisus Hristos, sunt aducători de belșug și sănătate, de aceea ei sunt mereu așteptați cu multă bucurie. Există însă și cazuri când ei nu sunt primiți de gazde. În această situație, gospodarii neprimitori sunt „sancționați” nu doar de colindători, ci și de întreaga comunitate, care, pe diferite căi, află de gestul celor care au refuzat să le deschidă ușa sau poarta.
De obicei, colindătorii se răzbunau pe gazdele neospitaliere printr-un colindat invers, în care tradiționalele urări de sănătate și prosperitate erau înlocuite cu cele prin care se invocau boala, sărăcia, ghinionul.
Imitarea țipătului cucuvelei, lovirea casei cu bulgări de zăpadă sau de pământ, deschiderea porților curților pentru a fugi animalele și a se rătăci prin sat sau pe câmp, precum și legarea porților gazdelor neospitaliere pe dinafară erau printre cele mai cunoscute forme de răzbunare la care apelau colindătorii.
