La Muzeul de Arta Populara Constanta s-a deschis expozitia temporara Motive si simboluri în creatia artistica traditionala.
În cele doua sali aflate la parterul muzeului, dedicate expozitiilor temporare, sunt prezentate motivele traditionale întâlnite pe obiectele de arta populara româneasca, care s-au perpetuat în timp si spatiu: motive geometrice, florale, fitomorfe, astrale, avimorfe, zoomorfe sau scheomorfe.
Toate aceste ornamente, care se regasesc pe obiecte ceramice, lemn, tesaturi, piese de port popular, oua încondeiate, podoabe, nu sunt doar forme decorative, ci si reprezentari care transmit o simbolistica proprie, plina de întelesuri.
Ideea care a stat la baza acestei expozitii este aceea ca fiecare motiv este corespondentul figurativ al unui simbol.
Astfel, motivul pomului vietii, motiv fitomorf de larga circulatie, reprezinta unul din miturile stravechi ale omenirii, întruchipând visul irealizabil al tineretii fara de batranete si al vietii fara de moarte. Arborele vietii la români este bradul, care se întâlneste în riturile de trecere si de constructie. Pomul vietii apare în decorul farfuriilor ceramice, stergarelor, scoartelor, pieptarelor, tiparelor de cas.
Motivul lunii, ca „ochi al noptii”, prezent pe pieptarele femeiesti din zona Padureni, simbolizeaza puterea femeii în cadrul familiei si gospodariei, în timp ce soarele este considerat „ochiul zilei”, simbol al vietii, al cunoasterii si întelepciunii, dar si imaginea adevarului.
Pe obiectele de arta populara este reprezentat sub forma de disc cu raze multe si dese, sub forma unui disc în care este înscrisa o cruce, a unui cerc cu un punct în mijloc, sub forma de disc cu ochi, nas si gura, literei „S”, romburilor.
Motivele solare apar frecvent pe opregele si cepsele din zona Banatului, pe scoartele din Maramures si Muntenia, pe stergare, linguri, furci de tors, farfurii din Oboga (Olt) si Vladesti (Vâlcea), tipare de cas din zona Vrancei.
Motivele antropomorfe ocupa un loc aparte în arta populara româneasca . Imaginea omului nu se leaga de ideea de portret individualizat al unui om cu trasaturile sale fizice particulare, ci se plaseaza în sfera ilustrarii generalului, în sensul ca totdeauna este reprodus simbolul sau ideea de om si nu imaginea unui anumit om.
Adeseori, în creatia artistica româneasca, ideea de om este reprezentata printr-o imagine feminina. Aceasta se leaga de stravechi credinte si rituri ale fertilitatii si fecunditatii. Exista, totusi, o diviziune a functionala a imaginilor feminine si barbatesti pe obiectele de arta populara. Astfel, imaginile feminine apar, de cele mai multe ori, pe obiecte legate de interiorul casei si de îndeletnicirile femeiesti, în timp ce imaginile barbatesti sunt frecvente pe bâtele ciobanesti, cauce, furci de tors, apartinând femeilor, dar lucrate de barbati.
Motivul sarpelui, ca zalog al dainurii gospodariei, pazitor al casei si semn al întelepciunii, este prezent pe multe piese ceramice provenite din centrele oltenesti, în timp ce calul, apotropeu al casei, se întâlneste pe stergare, perne sau linguri.
Motivele florale, care decoreaza un numar foarte mare de obiecte etnografice, simbolizeaza dragostea, armonia, puritatea, renovarea, dar si lumea multicolora, paradisiaca si efemera.
Ele se comporta ca niste fapturi vii: bolesc, tânjesc, sufera, vorbesc între ele.
Se întâlnesc frecvent, ca motive, pe camasi, fote, brâie, pieptare, farfurii, stergare, latitare, obiecte din ceramica, perne.
Crucea, motiv geometric si simbol fundamental al crestinismului, al vietii si al mortii, este prezenta în expozitie alaturi de alte simboluri crestine: pestele, vita-de-vie, cocosul, biserica.
Motivele scheomorfe sunt reprezentari ale unor obiecte care fac parte din universul cotidian al taranului român: furca, grebla, plugul, fântâna, roata de tors.
Expozitia, realizata cu piese valoroase din patrimoniul Muzeului de Arta Populara Constanta, este completata de un bogat material documentar (texte si fotografii).
