La Muzeul de Artă Populară Constanța este deschisă în perioada septembrie- noiembrie 2012 expoziția temporară „Multiculturalitate în Dobrogea”, realizată cu piese de patrimoniu din colecțiile de port ale acestuia.
Conceptul de multiculturalitate în spațiul dobrogean se poate ilustra convingător și prin segmentul de port, accesorii vestimentare și podoabe cu funcție ceremonială, specific atât românilor autohtoni și balcanici, cât și diverselor grupuri etnice- turci, tătari, bulgari, ruși-lipoveni, greci, germani, rromi. Pentru definirea diversității tipologice a portului popular de sărbătoare al românilor sunt prezentate variantele de costum de femeie cu androc și catrință sau cu două catrințe și costumul bărbătesc având drept componente de bază cămașa cu platcă și câmpuri decorative ajurate, pantalonii din dimie de croi urban și brâul lat din lână (cu diferențierile cromatice impuse de vârstă).
Portul aromânilor balcanici indică prin multitudinea pieselor specificitatea costumelor cu valoare ceremonială, la care se remarcă suprapunerea, după exigențe de gust și fast, a numeroase componente și asocierea unor podoabe și accesorii vestimentare cu funcție de marcă identitară indubitabilă.
În portul musulmanilor dobrogeni se distinge predilecția pentru costumul cu șalvari și ilic la femeile de etnie turcă și cu rochie la cele de etnie tătară, însă, în utilizarea podoabelor, accesoriilor și a pieselor pentru acoperirea capului sunt evidente similitudinile.
Pentru costumul bulgăresc de femeie, pistelca (șorțul brodat) se impune ca piesa definitorie în conturarea tipologiei specifice, fiind asociată rochiei cu decupaje de croi asemănătoare sarafanului rusesc. Ilicele purtate de bulgari sau greci indică preferințe comune pentru utilizarea țesăturilor învărgate și a tehnicii de ornamentare cu broderie aplicată.
Componentele de bază ale portului rușilor-lipoveni din Dobrogea, asemănătoare celor din ținuturile Rusiei Centrale, au supraviețuit în ceea ce se definește acum a fi veșmântul obligatoriu pentru participarea la liturghie și ceremonialuri religioase, la care brâul și mătăniile sunt permanent asociate.
Deosebit de pitoresc prin îmbinarea țesăturilor înflorate, cu tonuri contrastante și dominantă de roșu, costumul femeilor de etnie rromă se impune prin cele trei piese caracteristice: bluza de o apreciabilă lărgime, fusta amplă, încrețită, cu multe volane și șorțul plisat.
