Expozitii permanente: Sala Ceramică

Expozitii permanente: ceramica

Dintr-o bogata colectie de ceramica ilustrând varietatea morfologica a principalelor tipuri de vase de uz, de decor, sau recuzita ritualica si inepuizabilul repertoriu motivistic transpus într-o diversitate de tehnici ornamentale, si-au aflat locul, în doua dintre salile muzeului, doar acele piese cu rol statornic în sistemul de decorare a interiorului taranesc.

Ceramica de pe Valea Izei, prin tehnica sgrafitarii motivelor florale si fitomorfe, alaturi de cea de Kuty, datorata armenilor refugiati din Moldova în Galitia, la 1715, dezvaluie aceleasi radacini stilistice bizantine.

Remarcabila este si diversitatea motivelor olariei de Kuty, extrase din sfera naturalului, a imaginarului fabulos, de unde îsi face aparitia ciudatul inorog sau din pitorescul mediu al târgovetilor, surprins în admirabile detalii de moda vestimentara sau în aspecte de bâlci cu nelipsiti muzicanti si dresori de ursi.

Aceeasi tehnica a sgrafitajului reapare si-n ceramica de Vama-Oas cu motivistica vegetala si astrala acoperita cu smalturi colorate în inconfundabile tonuri de rosu – patlagea, verde smarald, brun, caramiziu si mai rar albastru de cobalt. Influenta stilistica a atelierelor slovace, boemiene si chiar a celor olandeze se resimte în olaria de lux, decorata cu pensula, cu ornamentica florala si avimorfa, produsa pâna la mijlocul veacului al XIX-lea, în centre urbane din Transilvania – Brasov, Sibiu, Bistrita, Turda, Zalau.

Rapid receptata în mediul rural, aceasta ceramica si-a gasit o perfecta integrare în domeniul locuintei taranesti, supravietuind mai bine de un secol dupa încetarea activitatii productive a acestor ateliere, în cadrele civilizatiei traditionale românesti.

Geometrismul acuzat al decorului specific olariei noastre din Horezu – Vâlcea, ornamentate cu instrumentele caracteristice centrului – gaita (asemanatoare unei periute cu fire de par dur, de porc mistret, si cornul.