În satul tradițional, venirea pe lume a Pruncului Iisus Hristos este vestită de colindători, dar și de preotul satului care merge cu icoana Nașterii prin casele creștinilor.
Pentru ca fiecare gospodărie se fie binecuvântată, în satul tradițional exista obiceiul ca în Ajunul Crăciunului preotul cu icoana, reprezentându-l pe Iisus în ieslea din Betleem, să străbată ulițele, pentru a le aduce credincioșilor vestea cea mare. Cu acest prilej se cânta troparul Nașterii: „Nașterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii Lumina cunoștinței; că întru dânsa cei ce slujeau stelelor, de la stea s-au învățat să se închine Ție, Soarelui Dreptății, și să Te cunoască pe Tine, Răsăritul cel de sus, Doamne, slavă Ție”.
Preotul care pășea pragul caselor vestind Nașterea Domnului binecuvânta și bucatele puse pe masă lângă icoane, pentru masa Ajunului.
O frumoasă și veche icoană țărănească pictată pe sticlă, în secolul al XIX-lea, într-unul din vestitele centre transilvănene de iconari, poate fi admirată în prezent în expoziția permanentă a Muzeului de Artă Populară Constanța, la parter. Icoană realizată la Maierii Albei Iulia de meșterițele Prodan îl prezintă pe pruncul Iisus culcat în iesle, vegheat de mama sa, Fecioara Maria, și de bunul Iosif, în timp ce cei trei crai de la Răsărit i se închină. La căpătâiul Pruncului se află un înger păzitor. Steaua călăuzitoare, care le-a arătat magilor unde este Iisus, ocupă un loc central fiind încadrată de doi cai albi.
Obiceiul mersului cu icoana Nașterii s-a păstrat până acum, la sate, dar și în mediul urban, cu precizarea că în comunitățile mari preotul începe să binecuvânteze casele credincioșilor mai devreme, nu în Ajunul Crăciunului.
