Croații carașoveni locuiesc încă din sec. al XVI-lea în șapte sate din Munții Aninei. Carașovenii sunt un popor slav, de religie romano-catolică, care vorbesc un dialect mai apropiat de limba sârbă decât de cea croată. Proveniența lor nu este sigură, după unii au migrat din sud-estul Serbiei, după alții din Bosnia.
Costumul de nevastă tânără croată din Carașova (Caraș-Severin) se purta cu precădere în perioada imediat următoare după nuntă, având ca piese componente cămașa (”košulja”) cu poale plisate (”mrčke pole”), o fotă scurtă țesută din lână (”kece)”, brâul (”kanice”), iar pe cap”krpa”, o piesă specifică purtată în a doua zi după nuntă. În zonă, carașovencele sunt recunoscute după pieptănătura cu ”trei coarne”.
Bărbații tineri purtau cămașă lungă (”košulja”), pantaloni din pânză (”gače), ilic din postav alb ornat cu găitane (”lajber)” și un șort. La bărbații în vârstă ilicul este negru. În perioada rece, atât femeile, cât și bărbații purtau haine din postav sau piele de oaie.
