Muzeul de Artă Populară Constanța deține o importantă colecție de ceramică reprezentativă pentru principalele centre de olari din țară.
O parte dintre aceste vase plămădite din lut și modelate pe roata olarului fac parte din expoziția de bază a Muzeului de Artă Populară și sunt prezentate publicului larg în vitrine situate la etajul I al instituției de cultură. Sunt vase din lut de diverse forme (blide, străchini, urcioare, cancee) din patrimoniul cultural național, categoria Tezaur, multe din ele provenind din centre astăzi dispărute (Valea Izei din Maramureș și altele centre din Transilvania). Acestea sunt decorate cu cornul, pensula, gaița sau chiar cu degetul, uneori conturul motivelor decorative fiind realizat prin sgrafitare. Cele mai des întâlnite motive decorative sunt cele geometrice, florale și fitomorfe, iar printre cele mai rar întâlnite sunt motivele avimorfe, zoomorfe și antropomorfe.
Pe Valea Izei din Maramureș a existat un centru de olari, dispărut azi, în care s-au realizat vase cu decor sgrafitat și pictat, un loc aparte fiind ocupat de motivul pomul vieții, care uneori ia forma unui brad de un verde intens sau a unei flori delicate.
Horezu, celebru centru de ceramică din Vâlcea (Oltenia), activ încă și în zilele noastre, este reprezentat în expoziție prin piese vechi și rare, de o valoare remarcabilă, decorate cu motive străvechi, precum spirala sau meandrul.
Inconfundabila ceramică de tip Kuty (Bucovina) se caracterizează nu doar prin culorile specifice acestui centru de olari – tonuri de verde, galben și brun -, ci prin redarea unor scene din viaţa târgoveţilor: muzicanţi, urşi care cântă la vioară, acompaniați de ursarii cu tamburină. Pe un blid este sugerat cu măiestrie un interior de han. Pe lângă aceste scene, apar și reprezentări „clasice”, cu motive geometrice și florale (vasul de flori), dar şi animale fantastice (inorogul).
În centrul de ceramică de la Făgăraş din judeţul Braşov, astăzi dispărut, culorile predominante folosite sunt cărămiziul, albastrul de cobalt şi verdele smarald, dozate în mod echilibrat pe suprafața smălțuită a blidelor. Ceramica de Făgăraș este decorată cu motive geometrice, fitomorfe și florale. Uneori, în centrul vasului este pictat şi anul realizării blidului, așa cum apare pe un vas aflat în colecția muzeului constănțean, datat în 1928, anul fiind înscris în mijlocul unei flori stilizate.
Un alt centru de olărit important se află în Maramureş, în localitatea Vama din Ţara Oaşului, recognoscibil mai ales prin culoarea reprezentativă: roșu-pătlăgea, alături de brun și verde.
Din expoziție nu lipsește ceramica din importantele centre active în Transilvania, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, precum centrele urbane săsești din Brașov (Țara Bârsei), Sibiu, Bistrița. Aici s-a lucrat o ceramică cu motive vegetale tratate în albastru de cobalt, un pigment scump, de import, sau ceramică cu motive florale și avimorfe, în tonuri de galben, verde, albastru de cobalt și brun.
Din centrul săsesc Bistrița provin cele mai vechi piese de ceramică aflate în expoziția permanentă a muzeului: cahlele sau plăcile de sobă, datate în prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Suprafața acestor plăci, acoperită cu un strat de smalț verde sau gălbui, este decorată cu Sfântul Gheorghe călare înfruntând balaurul, cu personaje militare sau cerbi încadrați de doi brazi.
Expoziția este întregită cu ceramică realizată în centrul maghiar de la Odorhei (județul Harghita), decorată cu motive florale, avimorfe sau geometrice în tonuri de ocru-galben, brun-violet, albastru de cobalt, verde smarald.
