Vinerea Marea sau Vinerea Patimilor, numită și Vinerea Seacă sau Vinerea Șchioapă, Vinerea Frumoasă sau Vinerea Scumpă, este una dintre cele mai importante zile din Săptămâna Patimilor, cu semnificații profunde și în calendarul popular. În satul tradițional, această zi se ține prin nelucrare, deoarece se crede că toate îi vor merge „în sec” celui care nu va respecta interdicția de a lucra. De aceea, în această zi în care în biserică, la denii, se cântă Prohodul Domnului, nu se seamănă nimic în pământ, nu se lucrează la vie, nu se pun ouă la cloșcă și nici nu se coace pâine. Doar pască se poate coace în Vinerea Mare.
Pasca, preparată din făină din grâu curat, brânză, lapte, ouă și zahăr, însemnată cu semnul Sfintei Cruci, este considerată „cinstea mesei”. Odinioară, cojile ouălor folosite la prepararea acestui aliment ritual nu se aruncau, ci li se dădea drumul pe o apă curgătoare. Acestea pluteau pe cursul apei până ajungeau pe Tărâmul Blajinilor, pentru a le vesti Paștele.
Având în vedere importanța acestei zile, cei bătrâni țin post negru, pentru a li se ierta din păcate și pentru a fi belșug în casă. După venirea de la biserică, gospodarii înconjoară casa de trei ori cu lumânările aprinse și fac semnul crucii pe pereți cu ceară, pentru a le fi ferită locuința de foc, boli și trăsnete.
În această zi este interzis a se consuma urzici și oțet, pentru că Iisus a fost bătut cu urzici și i S-a dat să bea oțet atunci când era răstignit pe cruce.
Se crede că dacă va ploua în Vinerea Seacă, anul va fi îmbelșugat, însă zilele de la Paști până la Rusalii vor fi și ele ploioase.