În ultima zi din „Săptămâna Clisei”, numită astfel deoarece este ultima săptămână dinaintea Postului Mare în care se mai pot mânca produse din carne și „clisă” (slănină), se lasă „sec” de carne.
În satul tradițional, această zi de duminică era un prilej pentru familie și pentru întreaga comunitate de a se reuni și a petrece înainte de asprul Post al Paștelui.
Tinerii făceau focuri ritualice pe drumurile satului și petreceau, ridiculizându-i pe cei care nu au reușit să se căsătorească până la această dată. Tot în această zi, se practica un obicei care îi viza pe cei mici din familie, „Baterea halviței”. Având mâinile legate la spate, copiii trebuiau să prindă cu gura halvița prinsă de un băț cu o bucată de sfoară.
În seara de Lăsatul Secului se dădeau păsărilor cerului „ofrande”, pentru ca acestea să fie îmbunate, pentru a nu produce pagube recoltelor de peste an. „Darurile” constau în resturi alimentare de la masa familiei și semințe felurite.
În calendarul creștin ortodox, ziua în care se lasă sec de carne se mai numește „Duminica Înfricoșătoarei Judecați”, amintind de „Sfârșitul Lumii” și de grozăviile „Judecății de Apoi”.
În imagine, o icoană pe sticlă, pictată la Gherla, în secolul al XIX-lea, în care este redată „Groaznica Judecată”. Icoana poate fi admirată în expoziția permanentă a Muzeului de Artă Populară Constanța.
