În alcătuirea veșmântului tradițional al turcoaicelor intră ilicul („yelek”), piesă cu valoare ceremonială executat în ateliere urbane de meșteri specializați, cunoscători ai tehnicilor și repertoriilor ornamentale ale broderiei.
Obiectul de patrimoniu prezentat astăzi este un ilic confecționat din stofă albă, cu răscroială amplă la mâneci și linie rotunjită la bază. Este decorat pe piept și spate cu broderii din fir metalic argintiu, realizate în tehnică orientală. Motivele decorative vegetale – între care și stilizări ale chiparosului – sunt dispuse în câmpuri compacte, urmărind liniile croiului.
Pe margini, în partea din față, prezintă 14 bumbi croșetați din fir metalic, având în centru câte o mărgică albastră.
Piesa este realizată în ultimul sfert al secolului al XIX-lea, într-un atelier otoman.
Prin Ordinul nr. 2250/04.05.2012, poziția 114, emis de Ministerul Culturii, piesa a fost clasată în categoria juridică FOND.