Fața de masă este o piesă de uz cu caracter decorativ, folosită și în cadrul unor ceremonii și sărbători, care se desfășurau în lumea satului tradițional.
Până în secolul al XVIII-lea nu avem date privind existența unei țesături speciale pentru masă (conform „Dicționarului de artă populară”, Editura Enciclopedică, București, 1997), fapt explicabil și prin aceea că masa înaltă, tâmplărească, a fost introdusă mai târziu în interiorul țărănesc.
Fața de masă prezentată, denumită local „măsăriță”, este țesută din bumbac alb și cânepă. Se compune din trei foi de țesătură învărgată, încheiate prin dantele late („cipcă”), cu motive avimorfe și vegetale (păsări afrontate flancând ciorchini de struguri și frunze de viță-de-vie).
Pe margini este tivită cu găurele, cu mătase crem și are aplicată o dantelă croșetată din bumbac alb.
Piesa a fost achiziționată din localitatea Bocsig (Arad), zona etnografică Zarand, fiind lucrată la jumătatea secolului trecut.
