Buna Vestire este una dintre cele mai mari sărbători cu dată fixă din calendarul creștin (25 martie), evocând momentul în care Sfântul Arhanghel Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria că-l va naște pe Iisus Hristos. Se spune că aceasta este la fel de mare ca și Învierea, pentru că dacă nu ar fi Buna Vestire, nu ar exista nici Paștele.
În popor, sărbătoarea se numește „Blagoveştenie” sau „Blogoviștenie”. Se crede că în această zi se dezleagă limba tuturor păsărilor cântătoare, în special a cucului, pasăre oraculară a românilor, motiv pentru care sărbătoarea mai poartă denumirea de „Ziua Cucului”.
Pentru a nu-i lua pe nepregătite cântecul cucului și ca să nu le meargă rău, locuitorii satului tradițional purtau în această zi bani la ei, erau sătuli și veseli, sperând că astfel le va merge bine tot anul. Cucul va cânta până la Sânziene sau până la Sân-Petru, când va amuți și se spune că se va transforma în uliu până anul viitor, de Buna Vestire.
Tot de „Blagoveștenie”, încep să vină rândunelele. În lumea satului, se crede că cine vede prima dată doar o rândunică va fi singur toată vara, iar cel care vede mai multe va avea tovarăși tot anotimpul cald. Se mai spune că cine zărește prima dată rândunele în această zi este bine să se spele pe față cu apă rece sau cu lapte, pentru a nu avea pe față pete sau alunițe.
Tot în această zi se scot stupii afară, dacă nu cumva au fost scoși înainte, pe 17 martie, de „Alexii”. De asemenea, există obiceiul ca de „Blagoveștenie” să se înconjoare și să se afume casa și gospodăriile spre alungarea șerpilor și a omizilor.
Buna Vestire este prima dintre cele două mari sărbători din Postul Paștelui când Biserica dă dezlegare la pește. De aceea, se zice că e bine ca fiecare creștin să mănânce pește, pentru a fi sănătos tot timpul anului, precum peștele.
De Buna Vestire se fac predicții meteorologice, crezându-se că așa cum va fi vremea în această zi, tot așa va fi și de Paște, dar și în restul anului.
În imagine, o icoană pe sticlă cu tema „Buna Vestire”, pictată într-un atelier din Șcheii Brașovului, în secolul al XIX-lea. Icoana poate fi admirată în expoziția permanentă a Muzeului de Artă Populară Constanța.
