Prima sâmbătă a Postului Mare îi este dedicată lui „Sân Toader”, numit și „Sân Toader cel Mare”. În această zi, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron, care a trăit în timpul împăraților romani Dioclețian și Maximian.
În mitologia populară, Sân Toader este unul dintre păzitorii soarelui, însoțind astrul pe drumul pe care acesta îl face pe bolta cerească. Se crede că sfântul are mai mulți cai, însă cel mai mult îi place să călărească un cal năzdrăvan, cu un corn în frunte, care nu mănâncă și nu bea nimic vreme de un an. Doar în „Sâmbăta lui Toader” calul poate să bea și să pască, dar nu iarbă, ci numai păr de fată mare.
Despre caii pe care îi ține Sân Toader se crede că sunt flăcăi care și-au părăsit iubitele, fiind pedepsiți să stea în lanțuri, să poarte cozi și copite și să se chinuie unii pe alții neîncetat.
Pentru a nu fi „călcați” de „Caii lui Sân Toader”, oamenii din satul tradițional respectau ziua prin nelucrare. Femeilor le erau interzise activități casnice precum torsul, cusutul sau spălatul, iar bărbații nu măcinau la moară și nici nu lucrau cu securea sau cu cuțitul, ca să nu fie legați de Sân Toader cu lanțurile de fier.
Pentru a nu le fi „păscut” părul de caii cei năzdrăvani, fetele mari se spălau pe cap, încă din ajun, cu fiertură din oman. În popor, acest obicei se reflectă în incantația „Toadere/ Sân Toadere/ Dă codița fetelor/ Cât cozile iepelor”. Și ceilalți membri ai familiei se spălau pe cap cu oman, pentru a nu li se încurca părul.
În această sâmbătă, femeile fac colivă și o duc la biserică, pentru sufletele celor adormiți, procedând așa în fiecare sâmbătă din Postul Mare. Se spune că obiceiul de a face colivă a fost instituit chiar de Sfântul Teodor Tiron. La peste 50 de ani de la moartea sa, acesta s-a arătat în vis Patriarhului Eudoxie al Constantinopolului, sfătuindu-l să împartă grâu fiert creștinilor, deoarece stăpânirea poruncise să se stropească cu sânge de la animalele sacrificate zeilor toate proviziile care se aflau în piețe, pentru a spurca prima săptămână din Postul Paștelui.
În imagine, detaliu de pe o pernă cu motiv zoomorf (calul), reprezentativă pentru etnia bulgară din Dobrogea. Piesa a fost achiziționată de Muzeul de Artă Populară Constanța din satul Lunca (județul Tulcea), iar datorită valorii sale deosebite ca bun al patrimoniului cultural național a fost clasată în anul 2017 de Ministerul Culturii în categoria juridică Fond.
