Printre sfinții cărora țăranul transilvănean le cerea ajutorul, un loc special îl ocupă Arhanghelii Mihail și Gavriil, prăznuiți pe 8 noiembrie. Dovadă stau icoanele pe sticlă în care cei doi arhangheli apar pictați.
O astfel de icoană, realizată în vestitul centru de iconari de la Mărginimea Sibiului, în secolul al XIX-lea, poate fi admirată în expoziția permanentă a Muzeului de Artă Populară Constanța.
Icoana cu ramă pictată în tonuri de brun și verde îi înfățișează pe cei doi arhangheli stând în picioare. Pe fundalul albastru ce semnifică norii se profilează chipuri înaripate de îngeri.
Sfântul Arhanghel Mihail ține într-o mână o sabie, care simbolizează calitatea sa de conducător al oștilor cerești, iar Sfântul Arhanghel Gavriil poartă în mână flori de crin alb, ce fac trimitere la momentul în care i-a adus Fecioarei Maria vestea cea mare a Nașterii Mântuitorului. În cealaltă mână, fiecare arhanghel ține globul pământesc. Deasupra lor, în plan central, apare Iisus Hristos, pe norii Slavei binecuvântând cu ambele mâini.
În tradiția populară, se zice că pe 8 noiembrie este „vara arhanghelilor”, iar între acest praznic și Crăciun se spune că ar mai trebui să fie câteva zile senine și călduroase, numite „vara iernii”. Se mai crede că în această zi, Sfântul Arhanghel Mihail începe să slobozească treptat gerul iernii.
De asemenea, în ajun sau de Ziua Arhanghelilor se fac pomeni și se aprind lumânări, pentru cei în viață, dar și pentru cei morți.
