În data de 21 noiembrie, în calendarul creștin este prăznuită „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, sărbătoare care face trimitere la momentul în care Fecioara Maria, în vârstă de trei ani, a fost adusă la templul iudaic din Ierusalim de către părinții săi, Ioachim și Ana, fiind întâmpinată de bătrânul Prooroc Zaharia.
Praznicul creștin a generat în satul tradițional sărbătoarea populară numită „Ovidenie” sau „Vovidenie”, cuvinte care provin din slavonă cu sensul de „intrare”, „prag”. În popor, termenul a fost asimilat cu înțelesul de „vedere”, „văz” sau „vedenie”.
Din acest motiv, sărbătoarea este asociată cu lumina și cu tot ceea ce ține de aceasta: lumânarea, flacăra sau candela.
Ziua era ținută prin nelucrare, în mod special pentru ochi, pentru vedere.
De „Ovidenie” se împărțea „lumina de veci”, care nu se stinge niciodată pe lumea cealaltă. Tot acum se dădeau de pomană lumânări aprinse pentru sufletul celor înecați și a celor care au murit „în întuneric”, fără „lumină”. Lumânările mari cât un stat de om erau răsucite sub formă de „melc” (spirală).
În satul tradițional, se credea că de „Ovidenie” începea iarna. În această zi se făceau și predicții meteorologice, existând credința că așa cum va fi vremea în data de 21 noiembrie, așa va fi tot anotimpul hibernal.
În imagine, scena aducerii la Templu a Maicii Domnului, reprezentată într-un prăznicar, pictat în secolul al XIX-lea într-un atelier aparținând Școlii Ruse de iconografie. Prăznicarul cu tema centrală „Pogorârea la Iad” poate fi admirat în expoziția permanentă a Muzeului de Artă Populară Constanța.
