Vopsirea sau încondeierea ouălor constituie obiceiuri ancestrale specifice sărbătorilor pascale, practicate în Joia Mare sau Joia Patimilor.
Culoarea consacrată pentru ouăle de Paște este roșul, deoarece amintește de sângele care s-a scurs din coasta Mântuitorului, pe când era răstignit pe cruce, însă treptat s-a optat și pentru alte culori.
Pe lângă ouăle roșii, specifice întregii țări, în Dobrogea ouăle se fierb cu coji de ceapă, rezultând nuanțe diferite de la galben până la roșcat. Deosebit de frumoase sunt și ouăle pe care se imprimă forma verdețurile din grădină (pătrunjel, leuștean, dar nu numai). În aceste cazuri, oul fiert în prealabil, pe care s-a fixat frunza care se dorește să fie imprimată, se leagă bine într-un material subțire, apoi se scufundă în culoare. După ce oul este scos din vopsea, decorul vegetal rezultat este evident.
Vopsitul ouălor într-o singură culoare presupunea în satul tradițional „știința” de a scoate din fierturi de plante nuanțe cât mai frumoase, însă încondeierea ouălor este sinonimă cu îndemânarea, atenția și un efort considerabil. Din acest motiv, ouăle încondeiate se mai numesc și „ouă muncite” sau „ouă necăjite”.
Dacă încondeierea ouălor este specifică Bucovinei, iar în Dobrogea se imprimă pe ouă forma unor frunze comestibile, în Muntenia se întâlnesc ouă pictate cu ajutorul pensulei, cu motive decorative cu simbolistică pascală.
Muzeul de Artă Populară Constanța deține o valoroasă colecție de ouă încondeiate, completată cu ouă pictate. O parte din ouăle încondeiate sunt prezentate în expoziția permanentă, la parterul instituției culturale. Tot aici este ilustrat și meșteșugul încondeierii fiind prezentate atât etapele încondeierii cu ceară a ouălor, cu ajutorul instrumentului tradițional numit chișiță, precum și obiectele finite, înnobilate cu vechi motive decorative, predominantă fiind Crucea Paștelui, alături de spicul de grâu și o mulțime de alte motive florale, fitomorfe și geometrice.
