În data de 9 martie, când în calendarul creștin-ortodox se face pomenirea martiriului celor 40 de mucenici din Sevastia, în calendarul popular se sărbătoresc Măcinicii, Moșii de Mărțișor sau Sfințișorii.
Pentru a-i celebra pe cei 40 de martiri din Sevastia, femeile din satul tradițional făceau colăcei din grâu curat, miere și miez de nucă sub formă de porumbel, albină sau păpușă, pe care le împărțeau pentru pomenirea celor 40 de sfinți, dar și pentru sufletul celor răposați din familie. Acești colăcei se numeau „sfințișori”, „sânți”, „sâmți”, „măcinici”, „mucenici”, „bradoși”, „brăduleți” sau „brânduși”. De asemenea, în tradiția populară se crede că e bine ca de Mucenici să se bea 40 de pahare de vin sau rachiu.
Despre Mucenici se zice că sunt mijlocitori între oameni și sfinții cei mari și Dumnezeu. De asemenea, cei care nu au nume de sfânt își serbează ziua în data de 9 martie.
Sărbătoarea populară coincide cu trezirea la viață a naturii, deoarece acum se termină zilele mohorâte ale Babelor și încep zilele Moșilor buni, care scot căldura din pământ bătând cu ciomegele în pământ. Astfel pământul se încălzește și începe să înverzească.
În această zi se fac focuri ca să fugă gerul, se ard gunoaiele din gospodărie, se scot stupii afară. Tot acum se scoate și plugul cu care se trage prima brazdă în bătătura casei.
În lumea satului, se zice că în această zi, vin cocostârcii și berzele. Se mai crede că așa cum va fi vremea de Mucenici, așa va fi toată primăvară, iar dacă ziua va fi ploioasă, așa va fi de Paște.
