La final de an, ordinea firească a lucrurilor se răstoarnă, iar granițele dintre lumi se află într-un precar echilibru, care trebuie să fie degrabă restaurat.
Pentru a fi feriți de boli, energii negative și pentru a îndepărta duhurile rele, care abundă în această perioadă a anului, oamenii din satul tradițional apelau la o mulțime de practici rituale constând în zgomote puternice (pocnete de bici, tălăngi, clopoței și buhaiuri) și jocuri cu măști de un farmec aparte.
Printre jocurile cu măști specifice Anului Nou se numără Capra, cu variantele ei Turcă, Brezaie, Bouriță sau Cerb. Jocul Caprei, acompaniat de instrumente tradiționale și cu versuri ritmate, este însoțit de un alai de personaje mascate (Moșul, Baba, Urâtul, Țiganul, Țiganca).
În ajunul Anului Nou există și obiceiul de a merge cu Plugul (cei mari) și Plugușorul (copiii). Această urare de veche tradiție invocă belșugul printr-un text-narațiune ce redă povestea versificată a pâinii de la arat și semănat până la secerat, treierat, măcinat, frământat și coacere. La anumite intervale de timp, textul recitat al Plugușorului era însoțit de zgomote (bici, buhai, tălăngi) menite să alunge duhurile rele.
Pe 1 ianuarie, în prima zi a Anului Nou, copiii mici obișnuiau să meargă cu Sorcova pe la casele gospodarilor, invocând belșugul și sănătatea. În vremuri străvechi, urătura tradițională se făcea cu o crenguță de pom fructifer înflorită, pusă la înmugurit în ajunul Sfântului Andrei sau de Sfântul Nicolae. Mai târziu, ramura înverzită a fost înlocuită cu o nuia cu rămurele împodobite cu fire de lână colorată și cu busuioc. Sorcova de dată mai recentă este formată dintr-un băț din lemn pe care se prind flori din hârtie colorată și beteală.
Copiii mai mărișori plecau în dimineața Anului Nou cu „Semănatul”, invocând prosperitatea agrară cu boabe de grâu, secară și orz, pe care le presărau, făcând gestul specific semănatului, în fața ușii gospodarilor. Boabele nu se aruncau, ci se dădeau la păsări pentru belșug și sănătate.
În imagine, un buhai care poate fi admirat în expoziția temporară „Tradiții de iarnă la români”, deschisă la Muzeul de Artă Populară Constanța în perioada 5 decembrie 2025 – 18 ianuarie 2028.
