În duminica ce precede Săptămâna Patimilor, Biserica Ortodoxă prăznuiește „Intrarea în Ierusalim a lui Iisus Hristos”. Sărbătoarea evocă momentul în care Mântuitorul, călare pe mânzul asinei, a intrat în Cetatea Sfântă, mulțimea întâmpinându-l cu ramuri de finic, în semn de prețuire pentru minunea de a-l învia pe Lazăr din morți.
În prim-planul „Duminicii Floriilor”, numită în popor „Florii”, stă salcia, în amintirea ramurilor verzi de finic cu care a fost întâmpinat Iisus.
În zilele noastre, la fel ca în trecut, în ajunul Floriilor se culeg mlădițe de salcie înflorite (cu „mâțișori”), care se duc a doua zi la biserică pentru a fi sfințite. După Sfânta Liturghie, fiecare credincios primește câte o crenguță de salcie sau mai multe. Pentru a ține departe duhurile rele de membrii familiei și de gospodărie, crenguțele sunt așezate la icoane sub formă de coroniță, dar și la porți, ferestre, deasupra ușii sau la streașina casei.
În satul tradițional românesc, mlădițele de salcie sfințite aveau o importanță specială. Gospodarii loveau ușor cu ramurile verzi vitele din grajd, dar și copiii mici din casă, pentru ca boala să-i ocolească. Mâțișori de salcie se puneau și la stupi, pentru ca albinele să fie sănătoase și să facă miere multă.
Păstrate peste an, micile inflorescențe de salcie se înghițeau pentru a vindeca durerile de gât, iar în caz de vreme rea se ardeau, existând credința că fumul lor ferește casa de fenomenele meteorologice extreme, dăunătoare pentru culturile agricole sau care ar putea pune în pericol însăși viața oamenilor și a animalelor: fulgere, grindină și vânt puternic.
Fiind o sărbătoare importantă, ziua de Florii se respectă prin nelucrare.
În această zi, considerată o sărbătoare a bucuriei, Biserica dă dezlegare la pește, acest aliment găsindu-se pe masa fiecărui creștin care ține așa cum se cuvine Postul Paștelui.
De „Florii”, în satul tradițional se făceau și predicții meteorologice, existând credința că așa cum va fi vremea în această zi, așa va fi și de Paște.
În imagine, o icoană pe sticlă cu tema „Intrarea în Ierusalim”, pictată în prima jumătate a secolului al XIX-lea în vestitul centru de iconari de la Gherla.
