În calendarul ortodox, în data de 20 iulie este prăznuit Sfântul Ilie, unul dintre cei mai cunoscuți prooroci ai Vechiului Testament, căruia în popor i se mai spune Sânt-Ilie.
Conform tradiției creștine, atunci când Sfântul s-a înălțat la cer într-un car de foc a lăsat să-i cadă cojocul peste ucenicul său, Elisei, care îl însoțea. Din acest motiv, în satul românesc de altădată, Sfântul Ilie era protectorul breslei căruțașilor, dar și patronul cojocarilor.
În imaginarul popular, Sânt-Ilie este căruțașul lui Dumnezeu și stăpânul ploilor. Se crede că atunci când tună, Sfântul Ilie merge cu căruța lui de foc printre nori, iar fulgerele sunt scânteile care sar din potcoavele cailor.
În lumea satului, se spune că mărul este pomul Sfântului Ilie, iar din această zi le este permis și femeilor în vârstă să mănânce aceste fructe, dar nu înainte de a împărți mere, după ce mai întâi au fost sfințite la biserică. Interdicția de a mânca mere începuse de la Sfântul Petre.
Tot în această zi se dau de pomană faguri și miere, deoarece de Sânt-Ilie are loc „rătezatul” stupilor, adică strângerea mierii.
În imagine, o icoană pe sticlă cu tema „Sfântul Prooroc Ilie”, pictată la Mărginimea Sibiului în secolul al XIX-lea, aflată în expoziția permanentă a Muzeului de Artă Populară Constanța.
