În lumea satului românesc, luna septembrie stă sub semnul unei importante sărbători religioase – „Înălţarea Sfintei Cruci”, numită şi „Ziua Crucii”.
În calendarul popular, această zi reprezintă un important reper, fiind considerată un adevărat „prag” între vremea caldă şi cea rece, care de la această dată poate veni oricând.
Fiind consfinţită ca moment de debut al culegerii viilor şi al hibernării şerpilor, „Ziua Crucii” mai este cunoscută şi sub numele de „Cârstovul viilor” şi „Ziua Şarpelui”. Tot acum, se bat nucii şi se culeg ultimele plante de leac, care sunt adunate în mănunchiuri şi agăţate pe perete, lângă icoane.
De „Ziua Crucii”, în majoritatea zonelor ţării se posteşte şi se fac pomeni pentru sufletul celor plecaţi în lumea de „dincolo”, iar femeile duc flori la biserică.
Busuiocul, cules şi sfinţit în această zi, capătă valenţe magice, fiind pus în apa păsărilor, în scăldătoarea copiilor sau la streşinile caselor, pentru a atrage binele şi a alunga tot ceea ce este considerat rău.
În imagine – motivul crucii redat pe un ștergar din borangic specific Dobrogei de Sud, vechi de peste 100 de ani. Crucea trilobată este aleasă peste fire cu bumbac și dispusă în centrul unui chenar cu motive vegetale stilizate. În trecut, astfel de ștergare se întâlneau frecvent în casele tradiționale dobrogene, care de cele mai multe ori erau etalate la loc de cinste, lângă icoane.