La Muzeul de Artă Populară Constanța s-a deschis expoziția „Aromânii – Artă și meșteșug”, menită să pună în valoare, în mod special, frumusețea, varietatea și splendoarea costumului popular, reprezentativ pentru românii balcanici. Expoziția este un preambul al triplului eveniment editorial din 1 noiembrie care va aduce în prim-plan cercetări de etnografie și lingvistică referitoare la aromânii din Albania și Macedonia, realizate de specialiști de la Academia Română – Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” și specialiști din Constanța.
Expoziția este organizată pe baza colecțiilor muzeale alcătuite între anii 1973-1980 ca urmare a unei ample cercetări etnografice prin toate așezările Dobrogei, acolo unde au trăit aromânii. În urma acestei cercetări dificile prin satele dobrogene s-au achiziționat piese de costum popular, podoabe, țesături de interior și obiecte de uz gospodăresc deosebit de valoroase aparținând tuturor ramurilor de aromâni, piese cu o vechime de peste 100-150 de ani, incluse ulterior în categoria Tezaur.
Piesele de costum ale aromânilor erau realizate în ateliere specializate, unde croitorul (a’raftu) croia, așeza foile și se ocupa de partea decorativă a fiecărei piese, în funcție de sex, vârstă, statut social sau pentru funcții ceremoniale (nuntă, botez, înmormântare).
În prima sală a expoziției sunt prezentate piese de costum din categoria hainelor mari de vreme rea, confecționate din stofă din lână dată la piuă, pentru a li se asigura impermeabilitatea. Tot în acest spațiu sunt expuse veste bărbătești (giumidani) și haine scurte pentru femei, cu mâneci (libade sau dulâmă), decorate cu măiestrie cu găitane grena, verzi, galbene, albastre, aurii și argintii. Nu lipsesc nici faimoșii ciorapi lungi din lână și fir auriu sau argintiu (pârpodzi), care completează portul popular, împletiți cu cinci cârlige, în registre decorative și cromatice de un mare rafinament. Un loc special le este acordat costumelor de nuntă (de mire și de mireasă), în cazul portului de femeie remarcându-se căciula bogat decorată cu găitane și mărgele, pe care se așeza discul (tasul) cu monede din argint.
În sala a doua se remarcă în mod deosebit piesele de port de femeie din categoria scurtacî, la care găitanele roșii, verzi, albastre, galbene, aurii și argintii acoperă întreaga suprafață a postavului dând naștere unor adevărate opere de artă. Tot în această sală sunt prezentate costume realizate din catifea, purtate în zilele de sărbătoare, la nunți, botezuri și alte ceremonialuri (logodnă, pețit) de aromâncele tinere, catifeaua cumpărată din târguri fiind considerată o țesătură scumpă și de lux.
Podoabele care însoțesc costumele, confecționate în general din argint (asime) și mărgele, țesăturile din lână și păr de capră (vestitele iambule, cergile „înflucate”), pernele de o varietate ornamentală și cromatică spectaculoasă sunt de un rafinament rar întâlnit, aspect care subliniază ideea de artă și meșteșug.
Din expoziție nu lipsesc obiectele de uz gospodăresc din aramă. De asemenea, un bogat material foto-documentar completează expoziția „Aromânii – Artă și meșteșug”.