Arta prelucrării lemnului, meșteșug în care țăranul român din zonele bogate în păduri a excelat, este ilustrată în expoziția permanentă a Muzeului de Artă Populară Constanța printr-o mare varietate de obiecte, așa cum sunt piesele din inventarul pastoral și cele de uz gospodăresc, piesele legate de ceremonialul nunții sau cele de mobilier.
Din categoria pieselor din inventarul pastoral iese în evidență prin excepționala valoare artistică tiparul de caș acoperit în întregime cu crestături, cu formă antropomorfă, de unde și numele de păpușăr. Realizate din lemn de paltin, de fag sau de carpen, tiparele de caș sunt un fel de ștanțe cu ajutorul cărora se imprimă, prin presare, pe calupurile de brânză sau caș, modelul conceput ca o complexă dantelărie. Tiparele de caș sunt specifice zonelor cu tradiție pastorală, precum: Țara Vrancei, unde se realizează cele mai frumoase păpușare, Bran, Valea Bistriței, Valea Prahovei, Covasna.
Remarcabile pentru valoarea lor artistică sunt și căucele purtate de păstori la cingătoare sau în traistă. De diferite mărimi și forme, căucele cioplite dintr-o singură bucată de lemn aveau o certă valoare artistică și un rol practic, funcțional, fiind folosite pentru a bea apă. Acestea se remarcă prin toarte elegante, cu motive tradiționale, găvanul fiind acoperit cu motive florale, fitomorfe (frunza de stejar, ghinda), zoomorfe (căprioara cu puiul) și geometrice. Există și căuce pe toarta cărora apare incizat inclusiv anul realizării, așa cum este căucul din expoziția permanentă a Muzeului de Artă Populară Constanța, realizat, după cum reiese din decorul incizat, în anul 1903. Din categoria inventarului pastoral fac parte și lingurile și linguroaiele.
În ceea ce privește piesele cu valoare ceremonială atrag atenția baltagul de nuntă și bastonul de vornic, specifice Moldovei, crestate cu simboluri străvechi, cu rol apotropaic, precum dinții de lup și cu intarsii metalice care le sporesc frumusețea. Acestea, împodobite cu panglici colorate, făceau parte din recuzita alaiului mirelui, la fel ca și ploștile din lemn.
Expoziția este completată cu un scaun din Transilvania, cu spătar traforat și decor incizat și pirogravat, precum și cu o ladă de zestre din Transilvania, din scânduri de fag, cu decor puternic geometrizat, realizat prin incizare. Lada de zestre, simbol al hărniciei și priceperii fetei de măritat, dar și al stării sale materiale, ocupa un rol foarte important în locuința tradițională fiind nelipsită din camera curată.
Din categoria pieselor de industrie casnică textilă fac parte roțile de tors, adesea nelipsite din gospodăria tradițională din Dobrogea.
