Cea de-a patra lună a anului se numește popular „Prier”, dar și „Florariu” sau „Traistă-n Băț”. Zilele acestei luni nu sunt toate la fel. Unele sunt frumoase și însorite, iar altele sunt friguroase, chiar geroase și cu zăpadă, de unde și expresia populară „Prier priește/ Dară și jupește”. Altfel spus, din punct de vedere meteorologic în luna aprilie, vremea te poate păcăli ușor, este înșelătoare.
Referitor la amăgeli, prima zi a lunii aprilie se mai numește și Ziua Nebunilor sau Ziua Păcălelilor, deoarece acum se fac glume între cei apropiați spunându-se tot felul de minciuni, care au rolul de a trezi mirarea interlocutorului, pentru a i se aminti apoi că e 1 aprilie. De aici și zicerea populară versificată: „Azi e zi întâi april/ Eu glumesc ca un copil!”.
Deși etnografii sunt de părere că Ziua Păcălelilor nu reprezintă un element autentic al calendarului popular, acest obicei de a glumi la 1 aprilie, spunându-se minciuni, se regăsește și în monumentala culegere a Elenei Niculiță-Voronca, „Datinele și credințele poporului român adunate și așezate în ordine mitologică”, apărută în anul 1903.
În luna aprilie se dă startul semănăturilor de leguminoase (linte, fasole), oleaginoase (in), dar și de semințe din care va ieși nutrețul pentru animale (măzăriche, lucernă). De aceea, despre luna aprilie se spune că este luna cea mai flămândă din an, pentru că hrana de peste iarnă s-a terminat, iar cea nouă abia se seamănă.
Tot acum încep lucrările la vie, dar și cele pomicole.
În aprilie se fac și tot felul de previziuni meteorologice. Astfel, se spune că dacă luna aceasta va fi frumoasă și călduroasă, în mai va fi mohorât și rece.
