Paștele în satul tradițional: curățirea sufletului și primenirea întregii gospodării

Paștele este cea mai importantă sărbătoare a creștinilor de pretutindeni, cele trei zile de prăznuire, dedicate Învierii lui Hristos după Înfricoșătoarele Sale Patimi, fiind respectate cu sfințenie în satul tradițional, peste semnificația religioasă suprapunându-se vechi elemente precreștine.

Săptămâna care precede duminica Învierii, numită și Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor, este de o importanță covârșitoare, iar țăranul din satul tradițional îi acordă o importanță cuvenită punând un accent deosebit pe curățenia sufletească, dar și pe cea a trupului și a locuinței.

În Săptămâna Mare, întreaga gospodărie trebuie să fie pregătită din timp pentru Paște, „praznicul praznicelor și sărbătoarea sărbătorilor”. Totul trebuie să fie în bună orânduială. Întreaga locuință, începând de la camera de zi până la camera curată, este primenită cum se cuvine, la fel și gospodăria cu anexele sale. Gardurile sunt reparate, buruienile smulse, grădina cu flori pentru biserică îngrijită cum se cuvine, în Săptămâna Floriilor, la fel și pomii fructiferi cărora li se văruiesc trunchiurile, gest cu valoare estetică și practică, varul ținând departe dăunătorii.

Toate acestea fiind făcute din timp, zilele din Săptămâna Mare erau dedicate, cu precădere, curățirii trupului și pregătirii pentru marele praznic al Învierii.

Pentru a pătrunde în atmosfera satului tradițional, vă propunem să pășiți simbolic, prin intermediilor fotografiilor care ilustrează acest text, în camera curată a casei țărănești de la Oltina, de la sfârșitul secolului al XIX-lea, pe care Muzeul de Artă Populară Constanța a strămutat-o „bucată cu bucată” la Mănăstirea Dervent și a amenajat-o astfel încât oricine îi trece pragul să poată face o incursiune în timp.