Pe 6 decembrie, creștinii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Ierarh Nicolae. Acesta a trăit în veacul al IV-lea, în vremea împăraților romani Dioclețian și Maximilian. Datorită credinței sale și a faptelor de milostenie a devenit episcop în Cetatea Myra din provinica romană Licia.
Sân-Nicoară, cum este cunoscut în calendarul popular, este protectorul copiilor, în special al celor orfani, al văduvelor, dar mai ales al fetelor sărace, fără zestre. Conform celei mai cunoscute legende hagiografice, Sfântul Nicolae a ajutat trei fete fără zestre din Cetatea Mira să se căsătorească, aruncându-le pe fereastră trei pungi cu galbeni. De asemenea, Sfântul Nicolae îi are în grija sa și pe cei săraci, pe cei care călătoresc pe ape, dar și pe pescari.
În lumea satului tradițional românesc, această zi mai este numită și „Crăciunul copiilor”. Conform tradiției, dacă au fost cuminți în timpul anului, ei primesc daruri în ghetuțele sau cizmulițele lustruite încă din ajun și așezate la fereastră, iar dacă nu au fost ascultători, primesc o nuielușă.
În această zi, în Dobrogea se constituiau cetele de colindători. De asemenea, în ajunul sărbătorii se puneau la înmugurit crenguțe de pomi fructiferi, care dacă înfloreau până de Anul Nou, erau transformate în sorcove cu care se făceau urări de sănătate și belșug.
Totodată, în această zi în care se considera că începe iarna, se făceau predicții meteorologice: dacă ningea înseamna că Sfântul Nicolar și-a scuturat barba și a venit călare pe un cal alb. Dacă nu ningea, se credea Sfântul a venit călare pe un cal negru, iar iarna va fi lungă.
Foto: „Sfântul Nicolae” – icoană pe sticlă, care ilustrează legenda hagiografică a celor trei fete fără zestre. Icoana pictată de meșterul popular Vasile Moldoveanu din Moreni, Dâmbovița, face parte din colecția Muzeului de Artă Populară Constanța.
