În data de 6 august, creștinii ortodocși prăznuiesc Schimbarea la Față a Domnului, sărbătoare care în calendarul popular poartă denumirea de „Obrejenie” sau „Pobrejenie”, cuvinte care provin din slavonă și înseamnă „schimbare” ori „transformare”.
În satul tradițional românesc exista credința că de Schimbarea la Față a Domnului încep să se îngălbenească frunzele și să se răcească apele. De asemenea, se zice că începând din această zi nu mai este recomandat scăldatul, pentru că cerbii spurcă apele. Acum încep să intre la loc în pământ șerpii și celelalte vietăți, care trăiesc în pământ, iar berzele pornesc în lunga lor călătorie spre țările mai calde.
Din această zi este permis consumul de struguri, care se împart după ce mai întâi au fost duși la biserică, pentru a fi sfințiți.
Momentul Schimbării la Față a Domnului este ilustrat și în icoanele țărănești pictate pe sticlă. Într-o astfel de icoană, aflată în expoziția permanentă a Muzeului de Artă Populară Constanța, pictată la Mărginimea Sibiului, în secolul al XIX-lea, Iisus apare reprezentat pe Muntele Tabor, în timpul Schimbării la Față. Acesta este încadrat de Moise și Ilie, cunoscuți proroci ai Vechiului Testament, stând pe câte un nor. La picioarele Mântuitorului apar cei trei ucenici care l-au însoțit pe muntele Taborului: Petru, Iacov și Ioan.
La realizarea icoanei s-a folosit foița de aur.