În locuința tradițională, țesăturile ocupă rolul decorativ cel mai important definind stilul zonal al interiorului țărănesc. Muzeul de Artă Populară Constanța deține o impresionantă colecție de textile pentru decorul interiorului (ștergare, fețe de masă, cearceafuri, scoarțe, covoare, lăicere, fețe de pernă ș.a.), expuse pe provincii istorice: Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat și Transilvania. Fiecare provincie este marcată pe harta României, iar deasupra vitrinelor sunt expuse fotografii mari cu aspecte din interioarele țărănești zonale.
Realizate în gospodăria tradițională la războiul de țesut orizontal, țesăturile ocupau un rol special în cadrul camerei curate prin cromatica vie și frumusețea motivelor decorative.
În funcție de natura materialului din care sunt realizate, țesăturile se împart în două mari categorii: țesături din fibre de origine animală (lână, păr de capră și borangic) și țesături din fibre vegetale (cânepă, in și bumbac).
Din categoria țesăturilor mari din lână fac parte scoarțele, covoarele, lăicerele și păretarele, așezate pe perete, deasupra patului, acestea fiind nelipsite din decorul locuinței tradiționale țărănești, diferite fiind doar repertoriul ornamental și tehnicile de realizare. În Moldova se remarcă lăicerul sau păretarul cu fondul închis de pe care se desprind motive decorative care pot lua forma pomului vieții, așa cum se vede în exemplarul din expoziția permanentă a Muzeului de Artă Populară Constanța. Alături sunt expuse ștergare cu rol decorativ, de diferite dimensiuni, năvădite, realizate din bumbac, cu decor discret, în tonuri calde, învărgate, uneori cu alesături policrome la capete.
Specifică satelor tradiționale dobrogene situate de-a lungul Dunării este scoarța formată din 2-3 foi de țesătură, încheiată pe lungime. O astfel de scoarță într-o cromatică armonioasă (verde închis, verde-oliv, vișiniu, roșu, negru, alb) este prezentă în expoziția permanentă a muzeului constănțean. Aceasta are un decor geometric, repartizat în registre care se succed în mod vertical pe întreaga suprafață, repertoriul ornamental fiind format din „bobi” (puncte mărunte, de obicei de culoare albă, alese peste fire, care se suprapun peste vărguțe), „drugi” (alternanță de unghiuri sau linii frânte) sau romburi.
Specifice Dobrogei sunt şi ștergarele cu urzeală din bumbac și beteală din borangic. Acestea au dimensiuni impresionante fiind alese la capete mai ales cu motive florale, realizate din bumbac roșu, alb și negru care se profilează pe fondul de borangic. În categoria țesăturilor ample din borangic intră și fața de masă cu motive decorative din bumbac.
Pernele din lână sau căpătâiele au și ele un rol important în interiorul de sărbătoare.
Muntenia este reprezentată prin ștergare din bumbac și borangic, cu decoruri florale dispuse pe întreaga suprafață, dar și printr-o frumoasă scoarță de lână cu decor geometrizat (predominant romboidal), dispus pe toată suprafața țesăturii în registre care alternează.
